AUREL GEORGE STINO
Se naste in 1900 la Falticeni ca fiu al profesorului George Stino,
fost dascal de franceza si director al gimnaziului local (din 1923, Liceul
"Nicu Gane"). Scoala primara cu institutorul Serafim Ionescu; studii secundare in orasul natal; superioare in Iasi, Facultatea de Litere-Sectiunea Cultura si literatura franceza. Studentul lui Al.Philippide, G.Ibraileanu, I. M . Marinescu, N. Serban, Iorgu Iordan, Petre Andrei, Ion Petrovici. Profesor de franceza la "Nicu Gane".
Istoric literar, poet, nuvelist, traducator, folclorist. Incepe sa publice de la varsta de 14 ani. Ii intalnim numele in "Cuget Clar", "Adevarul literar", "Rampa", "Neamul Romanesc", Viata literara", "Zori Noi",etc. A scris despre cultura zonei, extrem de bogata facand cunoscuta in parelel, cultura franceza, italiana, spaniola, engleza, finlandeza, baltica, rusa, japoneza (ciclul "Tristeti nipone"), araba.
Timp de trei generatii inaintasii familiei au adunat numeroase carti, reviste, stampe, fotografii, injgheband una din cele mai mari biblioteci particulare din Moldova. Imbogateste Fondul cu achizitiile sale, dar pierde aproape totul la refugiul din 1944. Prieten apropiat al personalitatilor din zona, a purtat corespondenta si cu oameni de din strainatate: Alf Lombard (Suedia), prof. dr. Jindra Huskova-Flajshanova (Bratislava), Gino Lupi (Milano), Luigi Salvini (Roma), Zdenek Bar (Moravska-Ostrava), Ahmed Rassim (Egipt).
Se ocupa printre primii in publicistica noastra de epopeea finlandeza Kalevala, fiind decorat cu Ordinul "Trandafirul alb". Cu Virgil Tempeanu
a redactat o monografie Ion Dragoslav, care nu s-a mai tiparit, Stino murind intre timp. Refugiat la Blaj in 1944 apare in publicatii locale tot cu subiecte din istoria culturii falticenene. Revenit in orasul natal ocupa vechea catedra de franceza la "Nicu Gane", continuandu-si placute preocupari de publicist.
Se stinge in 1970.
Prin grija fostului elev Grigore Ilisei apare volumul Gradina linistii ( Ed. Junimea,1974).
Au ramas in manuscris numeroase lucrari, intre care o ampla monografie Ion Creanga, de care se interesau insistent Alf Lombard si poetul barladean George Tutoveanu (institutor la Falticeni in 1902).
