VASILE LOVINESCU
Se naste in Falticeni in 17 decembrie 1905 si se stinge din viata in 14 iulie 1984. Este fiul avocatului Octav Lovinescu (fratele criticului E. Lovinescu) si al Anetei, casnica, femeie culta, originara din Galati.
Istoric literar, folclorist, publicist si ganditor din generatia anilor 1930. Scoala primara si o parte din liceu la Falticeni; continua studiile secundare la Bucuresti (Colegiul "Sf. Sava"). Urmeaza Facultatea de Drept in perioada 1925-1929. Avocat in baroul de Ilfov si avocat al Municipiului Bucuresti(1930-1942) . Consilier juridic la Uzinele siderurgice Resita (din 1942 pana la iesirea la pensie).
Colaboreaza la "Convorbiri literare", "Viata romaneasca", "Vremea", "Orizont" etc. Atras de esoterism poarta o ampla corespondenta (perioada 1934-1939) cu filozoful francez Rene Guenon. In 1936 capata in Franta o initiere allawita. In revista "Etudes traditionelles" (Paris,1936-1937) publica studiul de istorie mitica La Dacie Hyperboreene.
La Bucuresti a condus, dupa al doilea razboi mondial, un grup initiatic. S-a consacrat apoi unui cerc restrans de studii traditionale. Frate cu dramaturgul Horia Lovinescu doneaza, in 1971, casa parinteasca pentru infiintarea "Galeriei oamenilor de seama". Indragostit de orasul natal a cunoscut pe oamenii de cultura de aici. Reia scrisul, in 1960, lucreaza asiduu, acumuleaza manuscrise de valoare ce vor starni mai tarziu uimire ganditorilor din tara noastra.
Prima carte, Al patru-lea hagialac-Exegeza nocturna a Crailor de Curte Veche, apare la "Cartea Romaneasca" abia in 1981. Postum vad lumina tiparului alte volume: Creanga si Creanga de aur (1989), Monarhul ascuns (1992), Mitul sfasiat (1993), Incantatia sangelui (1993), Junal alchimic (1994), Steaua fara nume,etc. Printre studiile de istorie mitica amintim Columna traiana, Ciubar-Voda; scrieri de hermeneutica a basmelor si scrierilor simbolice: Teatrul demiurgului, Mitul sub cerul stelelor fixe, s.a.
Bolnav de inima moare in spitalul orasenesc si este inmormantat in cavoul Lovinestilor la cimitirul Gradini.